CREDO DESIGN

ARHITECTURĂ ȘI RESTAURARE | URBANISM ȘI AMENAJARE PEISAGERĂ | DESIGN | CONSULTANȚĂ | CERCETARE

1/

Casa “Lenuta Ignatoiu”

Maecenas hendrerit rhoncus aliquam. In pellentesque, sapien id facilisis eleifend, neque purus molestie urna, sit amet imperdiet augue purus quis enim.

Lucrari

P1

Locaţie  I  comuna Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa

Beneficiar  I  Muzeului Naţional al Satului ’’ DIMITRIE GUSTI’’

Categorie  I  Monument istoric nominalizat în Lista Monumentelor Istorice 2004, la poziţia 1002 – Casa Lenuţa IGNĂŢOIU, cod LMI DB-II-m-B-17639, datată aproximativ la începutul secolului XX

Perioadă  I  2011

Stadiu | Se aşteaptă începerea execuţiei.

P2          P3

Imobilul studiat, denumit ’’Casa Lenuţa Ignăţoiu’’ se află în cartierul Joseni – zona istorică a comunei Pietroşiţa. Comuna Pietroşiţa este situată pe valea superioară a Ialomiţei, în aria Subcarpaţilor Prahovei şi a fost întemeiată de familii venite din zonele montane ale Făgăraşului, Râşnov, Bran şi din zonele colinare aferente văilor Dâmboviţei, Ialomiţei şi Prahovei.

Localitatea s-a dezvoltat ca o aşezare puternică din punct de vedere economic, in care meşteşugurile principale au determinat şi o arhitectură specifică: expoloatarea şi prelucrarea lemnului pentru fasonarea materialului folosit la case, de la bărnele din pereţi pâna la şindrila de pe case precum şi expolatarea pietrei din carierele apropiate şi fasonarea ei. Pe lăngă aceste meserii ce au generat comerţ cu produse finite, se dezvoltă şi o alta – aceea a producerii varului, obţinut prin arderea pietrei de calcar.

Arhitectura vernaculară a comunei, aparţinănd în mare parte sfârşitului de secol XIX, şi începutului de sec. XX, se înscrie în cea a unui areal cuprins intre văile superioare ale Dâmboviţei şi Prahovei. Tipul de casă specifică sec. XIX avea o elevaţie simplă, cu parter, pe un soclu de piatră, cu o prispă parţială mărginită de stălpi ce se transformă în foişor. O cameră în decroş, cu acces separat, modulează faţada. Pereţii erau ridicaţi în mod curent din bîrne de fag cioplite pe patru feţe. Învelitorile se confecţionau din şindrilă iar profilul streşinilor şi paziilor era subliniat de decoraţiile din lemn traforat numite local ’’ florărie’’.

Al doilea tip de casă, specific celei de-a doua jumătăţi a sec. XIX şi începutul sec. XX aparţinea oamenilor cu un standard economic ridicat. Stabiliţi in zona centrală a satului aceştia erau ’’vătafii’’ mai multor plaiuri, se ocupau cu creşterea vitelor mari şi a oilor şi cu comerţul către centre importante de desfacere – plecau de la Braşov ajungând pănă la Viena. Casa tipică prezintă parter din piatră şi un etaj din cărămidă, cu pereţi despărţitori din lemn, acces lateral la etaj cu două rampe.

Stâlpii prispelor şi elementele florale bogate la pazii şi foişor, profiluri de stuc la ferestre şi imitaţii de bosaje la colţurile clădirii sunt câteva din amprentele unor meşteşuguri aplicate la construcţii. Se remarcă influenţa meşterilor sârbi şi italieni în prelucrarea pietrei (porţi de piatră cu stîlpi şi mici ediculi deasupra, cu stele, cai şi datele de ridicare. Plastica faţadelor, accentuată de frumuseţea elaborată a lemnului traforat, tehnică care a condus la o varietate formală remarcabilă, pliată pe o volumetrie tradiţională, ne indică unitatea stilistică a arhitecturii aceleiaşi epoci cu cea din Comarnic, Buşteni, şi a altor localităţi apropiate munţilor Bucegi, arhitectură recunoscută acum sub numele de ’’arhitectura de vilegiatură’’.

Arhitectura din Pietroşiţa, spre deosebire de cea a localităţilor de pe Valea Prahovei, mai păstrează suficiente exemple de locuinţe, care pot furniza material pentru un repertoriu de tehnici constructive, organizare spaţială, paramente şi plastică decorativă. Desluşim în acest peisaj un mod de locuire pe care-l definim tardiţional şi care presupune un nivel cultural ce concentrează valori evidente, de la case monocelulare, folosite temporar, până la foste rezidenţe înstărite, de factura arhitecturii de târg, cu elemnte neoclasice, trecând prin tipologia arhitecturii rurale caracteristice ariei subcarpatice meridiolnale, pentru sfârşitul de sec XVII şi sec XIX. Programul de arhitectură al clădirilor cu funcţiune socială (primărie, şcoală), cu funcţine economică – prăvălie, se întrepătrunde cu cel al locuinţei, care a fost şi cărciumă şi salon de dans în perioada interbelică. În cazul particular al casei Lenuţa Ignăţoiu s-a descoperit o succesiune de funcţini de-a lungul istoriei sale: acesta, după ce a fost locuinţă, a devenit cârciumă cu salon de dans, după care a devenit locaţie pentru atelierele cooperativei de ţesut covoare.

P4

P5

P6

* * *

P7

Casa cuprinde o zonă de locuit, realizată din zidărie de cărămidă, al cărui parter este plasat la aproximativ 1,40 m faţă de cota drumului, cuprinde patru încăperi, din care două principale (P1 şi P2), cu extinderea (P3) realizată în aceeaşi etapă cu încăperile principale şi o alta realizată vizibil ceva mai târziu (P4). Construcţia iniţială este realizată din zidărie de cărămidă, cu pereţii de contur exteriori în gros. De cca 65 cm, iar pereţii interiori de cca 58 cm.

Cele două încăperi principale de la parter, au fiecare din ele, spre faţada principal, o uşă de acces în două caturi şi câte două ferestre dispuse stânga / dreapta acesteia. Între ele, cele două camere comunică cu o uşă de interior, cu arc de zidărie la partea superioară. Peretele mai cuprinde şi un alt gol/ ferastră între cele două camere, închis şi el la partea superioară tot cu arc.

P8

P9

Încăperea P2 a avut iniţial o alcătuire similară cu cea a încăperii P1, dar a fost recompatimentată în timp prin introducerea unui perete subţire de o jumătate de cărămidă, obţinându-se astfel două spaţii, din care unul este compus şi extinderea realizată în faza iniţială, extindere alipită încăperii P2, plasată sub nivelul de circulaţie din etaj.

Încăperea P4 a fost adosată ulterior vechii construcţii. Ea se dezvoltă pe nivelul parterului şi este acoperită cu o placă de beton armat.

Parterul din zidărie prezintă spre drum o extindere deschisă realizată dintr-o structură de lemn. Aceasta este realizată pe un soclu din zidărie de piatră cu o înălţime de aprox. 1,40m, şi două scări simetrice, cu câte 4 trepte fiecare, dispuse stânga / dreapta faţă de foişor, scări care permit accesul de la nivelul drumului la nivelul parterului.

Accesul la etaj din pridvorul existent la parter se face pe o scară de lemn, abrupt, în două rampe, cu un podest intermediar, scară care prin amplasarea ei prin dreptul uneia din ferestrele de la parter ne indică realizarea ei într-o altă etapă, mai târziu.

Etajul construcţiei preia conturul parterului, cu o extindere pe zona din spate dinspre deal cu o construcţie anexă, aşezată pe o a doua treaptă a sistematizării, construcţie joasă ce este realizată rudimentar din zidărie de piatră, cu un mortar de var nisip, acoperit cu o şarpantă de lemn şi învelitoarea din ţiglă. La interior etajul nu mai preia zidul median din parter, spaţiul fiind compartimentat în trei, respective 3 încăperi separate între ele cu doi pereţi din paiantă (schelet de lemn, cu umplutură din lut şi tencuieli realizate pe şipci). Încăperea E2, centrală, permite accesul dinspre pridvorul de lemn care asigură circulaţia exterioară către cele două camere de la etaj, E1 şi E3, precum şi către spaţiu anexă din spatele casei. Pereţii laterali ai încăperilor E1 şi E3 sunt din zidărie de cărămidă şi reiau dimensiunile celor de la parter, cu o diferenţă minimă acceptată. Plafonul este realizat din tencuială pe şipci, iar pardoseala este din duşumele de lemn.

Încăperea E4 adosată construcţiei principale are toţi pereţii de contur realizaţi din zidărie de piatră, pereţi tencuiţi până la cota superioară a peretelui din spate şi zidul de sprijin al masivului de teren. Spaţiul definit de zona tencuită a fost acoperit de un planşeu de lemn, care în prezent nu mai există. Spaţiul este luminat de o singură fereastră plasată în peretele lateral dreapta, accesul din exteriorul casei făcându-se printr-o uşă plasată în peretele lateral stânga, uşă în prezent înfundată. Există posibilitatea ca accesul în etaj să se fi făcut doar pe această uşă.

La nivelul etajului structura de lemn a pridvorului dublează nu doar faţada principal ci, şi pe cea laterală dreapta. Aceasta reia modul de alcătuire al structurii de lemn de la parter, cu stâlpi din lemn scurtaţi de această dată de parapeţi din lemn cu o modenatură relative simplă modulară, terminaţi la partea superioară cu elemente ornamentale cu aceeaşi exprimare.

Podul este generos, iar accesul se face din partea dreaptă din pridvor, pe o scară de pisică mobilă. Şarpanta este din lemn în patru ape, la care vine să se asocieze şarpanta foişorului realizată în trei ape. Învelitoarea este din ţiglă ceramică şi stă pe şipci din lemn. Şarpanta nu prezintă elemente speciale, este comună şi modestă, alcătuită din căpriori rezemaţi direct pe cinci şiruri de popi confecţionaţi din trunchiuri de lemn rotund care au fost decojiţi.

Casa prezintă avarii şi infiltraţii de ape pluviale şi meteorice, mai ales la nivelul etajului. Structura de lemn de la parter prezintă degradări locale şi deformări vizibile şi cu ochiul liber rezultate cu siguranţă din încărcările de lungă durată, precum şi a părăsirii. La parter există exfolieri, degradări şi umiditate în exces, în toate încăperile. Tâmplăriile ferestrelor în două foi sunt grav deteriorate, necesitând schimbarea lor. Uşile de acces sunt deteriorate în aceeaşi proporţie ca şi ferestrelor, cu probleme de închidere. Lemnul structurii pridvorului este grav avariat, la fel şi podina, cu deformări accentuate spre stradă. La etaj se remarcă fisuri, degradări, deformări şi infiltraţii accentuate în toate încăperile. Accentuată este deplanarea pardoselii în faţa sobelor. Structura de lemn exterioară prezintă degradări locale şi deformări din încărcările de lungă durată, cu tencuiala de pe plafonul de deasupra circulaţiei desprinsă pe o arie extinsă.

P10

* * *

P11

Intervenţiile de conservare şi punere în valoare a Casei Lenuţa IGNĂŢOIU au ca scop procedurile de resturare in situ a acestui imobil în ansamblul lui, casa putând fi introdusă corect atât în circuitul turistic al zonei, datorat atât poziţiei sale în comuna Pietroşiţa, cât şi al posibilităţii de amenajare interioare a casei pentru funcţiunea de spaţiu muzeal tradiţional, sau spaţiu destinat workshop–urilor, al turismului de studiu sau de cercetare. Faţă de degradările semnificative produse în timp şi din cauza neutilizării şi părăsirii casei, produse atât la finisajele interioare, cât şi cele exterioare, parţial şi a structurii originale, în majoritate din lemn sau lemn şi piatră, intervenţiile propuse aici implică utilizarea materialelor şi tehnicilor tradiţionale de construcţie, compatibile, verificate, care, va putea determina o schimbare pozitivă de atitudine în privinţa lucrărilor de restaurare în ansamblul lor. Astfel, principiile de restaurare care vor fi urmate, pentru a asigura valorificarea optimă a calităţilor arhitecturale ale monumentului faţă de a împiedica recitirea şi reinterpretare asa în viitor, sunt: diferenţierea, minima intervenţie şi compatibilitatea.

A. Înlăturarea degradărilor structurale şi punerea în siguranţă.

În urma realizării studiului geotehnic şi geoelectric s-au constatat infiltraţii în zidul de NV, datorate atât poziţiei casei faţă de panta terenului cât şi datorită lipsei protecţiei zidurilor exterioare la acţiunea apelor pluviale şi a torenţilor de pe versant. Lipsa elementelor de scurgere a apelor pluviale de pe acoperiş a determinat infiltraţii la nivelul elementelor structurale ale construcţiei. Pentru punerea sub protecţie împotriva acţiunii apelor se vor prevede platforme impermeabilizate în vecinătatea casei, rigole cu pante de scurgere care sa direcţioneze apele în afara incintei. Învelitoarea va fi inlocuită cu una tradiţională din şiţă, iar apele de pe aceasta vor fi preluate prin intermediul jgheaburilor şi burlanelor din zinc. Părţile de zid aflate in contact dirct cu solul vor avea ascociate straturi de pietriş mărunt de ce vor permite respiraţia zidurilor si drenarea surplusului de apă din sol.

Intervenţia structurală se va axa pe ameliorarea comportamentului casei la încărcările rezultate din acţiunea seismică; în sensul acesta se vor face intervenţii în trei pucte esenţiale:

  1. Zidurile de faţadă, ce vor fi ″cusute″ de zidurile interioare prin intermediul dornurilor metalice, introduse în găuri matate cu mortare expandabile.
  2. Asigurarea şaibelor orizontale rigide prin consolidarea prin dublă blătuire cu scândură a planşeelor peste parter şi etaj, corelată cu întărirea grinzilor de planşeu existente prin prinderea lor între dulapi din lemn.
  3. Repararea şarpantei din lemn a acoperişului şi refacerea cornişei din zidărie într-o variantă mai uşoară.

P12

B. Recompartimentare şi refuncţionalizare.

Casa va fi destinată diverselor activităţi muzeale, workshop –uri de profil, spaţiu muzeal permanent. Reamenajările interioare vor conserva structura şi specificul casei.

P14

La parter:

Se va restaura şi conserva camera P-1, iar camera P-2 se va elibera de zidul despărţitor, ceea ce reface compartimentarea iniţială a casei. Accesele rămân identice, la fel şi ferestrele spre faţada principală. Din încăperea P-2 se va accede printr-o uşă interioară în extinderea realizată odată cu casa, apoi în corpul construit ulterior. Această zonă va fi compartimentată pentru realizarea unui grup sanitar complet. Alăturat de acesta se va amenaja o cameră cu acces direct din foişor pentru personalul de pază/ informaţie. Foişorul va fi consolidat şi restaurat, respectiv desfăcut şi refăcut cu materiale originale, fără intervenţii moderne. Se va folosi, lemnul, piatra şi mortarul de var / nisip. Lemnul va fi tratat şi ignifugat. Se vor reface accesele/ scările din piatră ce conduc spre foişor.

La etaj:

Se va conserva compartimentarea existentă, cu următoarele menţiuni: Din încăperea centrală E-2 se va realiza o scară de lemn, respectiv trepte de lemn ancorate în ziduri, cu un vang lateral ascuns care să le susţină, scară ce va merge spre pod. Zona din spate, semiîngropată va fi restaurată, consolidată şi amenajată pentru următoarele încăperi: Centrală termică cu un acces direct lateral în golul existent, respectiv E-9, apoi E-8 chicinetă semideschisă, E-7 spaţiu destinat personalului cu depozitare, birou şi accesul spre grupul sanitar de seviciu – E-6. Încăperea E-5 cu acces numai de pe veranda deschisă va rămâne un spaţiu de depozitare cu uşa de lemn perforată (cu un panou cu decoraţie perforată din lemn). Foişorul / pridvorul va consolidat şi restaurat. Elementele de lemn ale structurii adosate vor fi înlocuite. Plafonul de lemn de deasupra circulaţiei perimetrale se va reface în acelaşi sistem – lemn, tencuială realizată din mortar de var gras cu adaosuri de păr de animale. Se propune realizarea şi amenajarea terasei de peste zona turnuleţului (extinderea realizată ulterior construirii casei). Aceasta va placată cu piatră şi lemn, şi va fi acoperită cu o şarpantă de lemn cu învelitoare din şiţă la fel ca şi casa într-un plan secundar, mai jos decât foişorul. Stâlpii vor prelua decoraţia celor existenţi, la fel şi decoraţia elementelor de la partea superioară, de sub cornişă. La fel balustrada din lemn se va reface / va prelua elementele existente în prezent, panouri cu o decoraţie relativ simplă repetitivă.

Podul:

Pentru că accesul la pod a fost schimbat din interiorul casei şi pentru că înălţimea acestuia permite pe zona centrală o circulaţie, s-a propus ca acesta să fie tratat ca o mansardă – să fie termoizolat, placat cu rigips rezistent la foc şi tratat cu o pardoseală tradiţională – duşumele de lemn, cu o tabacheră – lumină şi ventilaţie naturală pentru o eventuală cazare sau depozitare temporară. Casa va fi tencuită în sistem tradiţional – var / nisip, zugrăvită cu var gras. Soclul va rămâne de piatră. Se vor curăţa rosturile şi se vor reface, cu mortare de var nisip tradiţionale.

Împrejmuirea se va reface pe conturul proprietăţii prezente. Ea va prelua din elementele reprezentative ale împrejmuirilor din zonă. Curtea şi accesul vor fi pietruite, cu dale de piatră. Se vor amenaja spaţiile verzi rămase libere cu vegetaţie agăţătoare, trandafiri / arbuşti pitici şi gazon. Perimetral se vor realiza drenuri care să preia apele pluviale/ meteorice şi le vor direcţiona spre canalizarea stradală, astfel încât ele să nu mai ajungă spre fundaţiile casei.

C. Plastica arhitecturală şi intervenţii specifice

Intervenţiile de restaurare vor concentra pe conservarea materialului istoric şi pe remedierea deteriorărilor provocate de intervenţiile recente cu materiale incompatibile – de exemplu: tencuieli şi rosturi cu mortar de ciment. Structura se va conserva şi restaura cu elemente compatibile – lemn, piatră, mortar de var, cărămidă de dimensiunile existente in situ. Se va interveni cu reparaţii în zonele în care zidăria este afectată de utilizarea mortarelor de ciment, curăţarea rostuirilor cu mortar de ciment şi rerostuirea cu mortar de var. Toate elementele de lemn ale podinilor, planşeelor şi şarpantei vor fi parţial schimbate cu elemente identice, cu un lemn tratat biologic şi ignifugat.

Tâmplăriile se vor reface cu aceeaşi modenatură şi acelaşi design cu cele originale – în două foi cu geam simplu. Cele ce vor putea fi restaurate se vor conserva şi restaura, în spiritul casei. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu lemnul pridvorului – stâlpi, lemnul traforat decorativ al panourilor superioare. Pardoseala interioară va fi din lemn (duşumele) în cele două camere principale de la parter şi etaj şi în încăperea din pod. Pardoseala din piatră va fi folosită în grupurile sanitare, încăperea de pază, camera centralei, chicineta şi spaţiul pentru personal din zona semiîngropată de la etaj. Glafurile interioar e vor fi din lemn, de aceeaşi fibră cu tâmplăriile ferestrelor. Sobele existente vor fi curăţate şi reparate, fiind folosite ca sursă alternativă autentică de încălzire. Finisajele interioare vor avea prevăzute următoarele lucrări:

– lucrări de desfacere şi refacere rosturi degradate la zidăria de la pereţi, precum şi a pereţilor interiori, refăcuţi pe sistem tradiţional;

– executare de tencuieli interioare, în sistem tradiţional;

– executare de vopsitorii şi zugrăveli conform proiectului de amenajări interioare; Referitor la etapizarea lucrărilor ce privesc zidăria de cărămidă/ piatră şi tencuielile de interior, acestea se vor efectua pentru integrarea lacunelor pe suprafeţe cu tencuială istorică (după restaurator Tatiana POGONAT – ‚’’ Instrucţiuni privind executarea moratrelor de var pe ziduri de cărămidă şi piatră, în BCMI, 1-4 2000, pag. 143-147

Executia restaurarii fatadelor se va face cu completarea elementelor decorative, a ancadramentelor ferestrelor şi uşilor, refacerea soclului, a cornişei, curăţarea elementelor de piatră de la nivelul parterului. Pentru integrarea incăperii adosate construcţiei (turnuleţul), în stilul şi limbajul arhitectural al casei, s-au propus trei variante de remodelare si supraetajare a acestuia, varianta finală rămânând aceea ce preia acoperişul de şiţă în patru ape al casei cu stălpii şi modenatura lemnului pridvorului.

* * *

Varianta 1

P17

* * *

Varianta 2

P22

 

* * *

Varianta 3

P24

P23

* * *

Varianta 4

P26

P25

P27

* * *

arhitectură: arh. ing. Aurora TÂRȘOAGĂ, şef proiect complexarh. Alexandru Ioan SPATARIU, arh. Marko PUDARarh. Radu FLOREA, arh. Veneta ZHECHEVA structură: prof. dr. ing. Mircea CRIȘAN, ing. Vlad PETRESCU instalaţii: ADDICT-INVEST S.R.L.