CREDO DESIGN

ARHITECTURĂ ȘI RESTAURARE | URBANISM ȘI AMENAJARE PEISAGERĂ | DESIGN | CONSULTANȚĂ | CERCETARE

  • VEDERE STRADA FRANCEZA

  • Studiu istoric: Franceza nr.38 (fragment)

  • nr.38 - vedere spre Str. Franceza

  • nr.38 - vedere spre Splai

  • nr.40 - vedere spre Splai

  • nr.42 - vedere spre Str. Franceza

1/

Franceza 38-42

Maecenas hendrerit rhoncus aliquam. In pellentesque, sapien id facilisis eleifend, neque purus molestie urna, sit amet imperdiet augue purus quis enim.

Lucrari

 

Strada Franceza nr.42, 40 si 38

Locaţie |  Municipiul Bucureşti, Strada Franceză nr. 38-42

Beneficiar | S.C. CONCORDE INVESTMENTS S.R.L.

Categorie  Ansamblul de arhitectură STRADA FRANCEZĂ, cod LMI B-II-m-B- 18765 şi cod LMI B-II-m-B- 18784 – Casă din anul 1878, cod LMI B-II-m-B-18785 – Casă de la sfârşitul secolului al XIX-lea

Perioadă |  2012-2013

Stadiu | În execuţie

RECOMPARTIMENTARI, REAMENAJARI INTERIOARE SI EXTERIOARE, REALIZARE TERASA CIRCULABILA IN VOLUMETRIA ACOPERISULUI SI A UNUI SPATIU TEHNIC PENTRU FUNCTIUNI DE RESTAURANT, CLUB, BAR, SPATII COMERCIALE LA SUBSOL SI PARTER SI HOTEL LA ETAJ, MANSARDA I SI MANSARDA II, REALIZARE IMPREJMUIRE LATERALA.

s13

REPERE ISTORICE

Deseori s-a făcut confuzie între “Uliţa cea Mare” (Lipscanii de astăzi) şi “Uliţa Mare”, cea care pleca de la Poarta dâmboviţeană a curţii domneşti spre Podul Mogoşoaiei de mai târziu şi care se va mai numi “Uliţa ce duce la Domniţa Văcăreasca”, “Podul de la Domniţa Văcăreasca la Curtea-Veche”, “Uliţa Boiangiilor”, “Uliţa Franţuzească”, “Uliţa Işlicarilor”, “Strada Franceză”, “Strada Carol I”, “Strada Iuliu Maniu”, “Strada 30 Decembrie” – iar azi, din nou, Strada Franceză.

În 1692 Domnitorul “taie” o nouă magistrală a capitalei : “Podul Mogoşoaiei”, un drum podit cu bârne de stejar care făcea legătura între Palatul Brâncovenesc de pe malul Dâmboviţei şi proprietăţile sale de la Mogoşoaia. Noutatea adusă de domnitorul Constantin Brâncoveanu consta nu în modalitatea podirii noii artere, ci în modul revoluţionar în care aceasta a fost tăiată, trecând peste o serie de proprietăţi şi nu urmând un drum preconstituit.

Strada Franceză face parte din categoria vechilor drumuri de legătură cu teritoriul. Urmând malul Dâmboviţei, strada asigura relaţia către sud prin Podul Beilicului (Calea Şerban Vodă) şi către nord, prin Calea Târgoviştei.

Fondul construit din această zonă acoperă mai multe etape, începând din evul mediu (Curtea Domnească, fragmente incluse în Hanul lui Manuc), cu o dominantă a perioadei 1880-1915. Clădirile existente includ în mod cert urme arheologice aparţinând Curţii Domneşti, unele fiind cunoscute direct sau din documente. Fondul construit este mai variat stilistic decât în cazul altor străzi, dominând însă academismul.

STATUTUL JURIDIC DE PROTECTIE

Imobilul este situat pe strada FRANCEZĂ, nr. 38-42 şi se află nominalizat în Lista Monumentelor Istorice 2004, la poziţia 1046 – Ansamblul de arhitectură STRADA FRANCEZĂ, cod LMI B-II-m-B- 18765, precum şi la poziţiile 1056 şi 1057, cod LMI B-II-m-B- 18784 – CASĂ din anul 1878, respectiv cod LMI B-II-m-B-18785 – CASĂ de la sfârşitul secolului al XIX-lea, amplasament aflat în Centrul Istoric al Bucureştiului – sec. XVI-XX, nominalizat la poziţia 191, cod LMI B-II-s-A-17909, parte a zonei construite protejate nr. 27 – zona STAVROPOLEOS, subzona Cp4, conform PUZ- Zone Construite Protejate – Municipiul Bucureşti, 2000.

Parcela studiată se situează cu limita lotului către două străzi ale oraşului, semnificative din punct de vedere istoric, urbanistic şi arhitectural, străzi care aparţin zonei comerciale a centrului istoric: Strada Franceză la nord şi Bd. Splaiul Independenţei la sud. Iniţial parcela a fost constituită din trei parcele, respectiv imobilele din str. Franceză, nr. 38, nr. 40 şi nr. 42, cu mai multe corpuri de construcţie, după cum urmează:

Imobilul situat în str.Franceză nr.38 deţine în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice/2004 din Bucureşti un statut de protecţie datorită faptului că este situat în rezervaţia de arhitectură nr.1, pe o arteră declarată ansamblu de arhitectură, iar prin amplasamentul său în raza de protecţie a mai multor imobile cu statut de monumente istorice înscrise în grupele A şi B de interes în lista sus menţionată.

Din punct de vedere istoric, acest imobil a fost construit după planurile arhitectului J.Frederic, de către Mânăstirea Darvari în urma unei autorizări de construire din 5 iunie 1891. Funcţiunea iniţială a clădirii s-a înscris în specificul zonei, respectând particilarităţile compoziţionale, estetice şi funcţionale. Astfel, subsolul a fost destinat depozitării, parterul a avut funcţiune comercială, în timp ce etajul/ podul a constituit nivelul de locuire. Analiza studiului istoric a demonstrat că valoarea clădirii este dată, spre deosebire de alte clădiri ale aceluiaşi front stradal, doar de faţadă, fapt pentru care în Autorizarea de desfiinţare parţială a ansamblului s-a acceptat conservarea faţadei principale şi desfiinţarea restului clădirii.

Imobilul situat în str. Franceză nr. 40 deţine în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice/2004 din Bucureşti un statut multiplu de protecţie: pe de o parte este situat în rezervaţia de arhitectură nr.1, pe o arteră declarată ansamblu de arhitectură, fiind înscris cu statut de monument istoric grupa B cod  B-II-m-B-18784, iar pe de altă parte prin amplasamentul său în raza de protecţie a mai multor imobile cu statut de monumente istorice înscrise în grupele A şi B de interes în lista sus menţionată.

Din punct de vedere istoric, imobilul situat în str. Franceză nr. 40 a suferit în timp mai multe etape de intervenţii. Etapa iniţială în ceea ce priveşte structurarea parcelei se plasează în perioada post 1847 – înainte de 1852, epocă în care sunt semnalate diferite clădiri pe parcelă. Clădirea actuală are ca primă etapă de construcţie anul 1878, având ca proprietar  pe I.Constatinescu. În perioada 1970-1975 s-a executat o consolidare a structurii parterului şi o modificare radicală a faţadei. Între aceste două etape s-au mai succedat probabil diverse intervenţii nesemnificative la scara clădirii, executate într-o manieră haotică, ce nu se pot urmări din lipsă de documente.

Imobilul situat în str. Franceză nr. 42 deţine în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice/2004 din Bucureşti un statut multiplu de protecţie: pe de o parte este situat în rezervaţia de arhitectură nr.1, pe o arteră declarată ansamblu de arhitectură, fiind înscris cu statut de monument istoric grupa B cod B-II-m-B-18785, iar pe de altă parte prin amplasamentul său se află în raza de protecţie a mai multor imobile cu statut de monumente istorice înscrise în grupele A şi B de interes în lista sus menţionată.

Din punct de vedere istoric, despre imobilul situat în str. Franceză nr. 42 nu s-au găsit, în urma cercetărilor arhivistice şi în lucrările de specialitate informaţii certe pentru datarea lui. Singurele menţiuni sunt în legătură cu primul proprietar – Sotir Manu (1895) şi consemnarea din Planul cadastral al Municipiului Bucureşti din 1911, în care este consemnat pe parcela respectivă, numele lui Dumitrescu Mirea. Este de remarcat rapida schimbare a numerotării poştale într-un interval scurt de timp. Construcţia iniţială a beneficiat de un subsol cu bolţi à vela, deosebit ca valoare arhitecturală. Clădirea a suferit transformări la intervenţia post 1900, s-a construit o nouă aripă care a dus la extinderea clădirii spre Splaiul Independenţei, extindere fără elemente valoroase ca arhitectură sau componente artistice. Faţă de această etăpă au mai existat intervenţii care nu au fost valoroase şi s-au succedat haotic mai ales pe aripa construită post 1900.

În acest context putem afirma următoarele: Zonele valoroase, pentru care construcţiile au fost nominalizate în Lista Monumentelor Istorice, vor fi conservate, consolidate şi restaurate cu intervenţiile planimetrice minimale: refuncţionalizare a clădirilor, precum şi recompunerea / completarea, restaurarea faţadelor dinspre strada Franceză.

ELEMENTE DE URBANISM

Toate cele trei construcţii se află pe loturi înguste, destructurate spre Splai. Concluziile studiilor istorice individuale au subliniat necesitatea existenţei unor corpuri care să structureze profilul bulevardului pe această latură, completând imaginea arhitectural urbanistică care susţine principalul râu al oraşului: Dâmboviţa.

Pe acelaşi sit beneficiarul şi-a dorit să construiască un hotel, înglobând fondul istoric construit în noua propunere. Pentru acest lucru s-a elaborat un PUZ care făcea o derogare de la reglementările locale de urbanism pentru o utilizare eficientă a terenului. Hotelul urma să aibă 7 niveluri supraterane şi 3 subterane.

Posibilitatea, de fapt, necesitatea construirii unui corp plombă care să susţină frontul destructurat spre Splai suscită la o polemică urbană extrem de actuală: între un conservatorism acutizat şi evoluţia prea bruscă a unei structuri arhaice, îmbătrânite. Care ar fi nivelul optim, la ce înălţime s-ar putea ridica o inserţie nouă, ce estetică ar trebui să aibă? care este atitudinea noastră ca profesionişti în momentul în care operăm în situri cu personalitate, cu material istoric? sunt doar câteva întrebări care îşi găsesc, poate, răspunsul în situaţii similare din trecut.

 

PROPUNERE

Beneficiarul şi-a dorit transformarea celor trei clădiri istorice într-o unitate compactă multifuncţională, în consonanţă cu cerinţele socio-economice ale poziţiei urbanistice privilegiate (centrul vechi al capitalei).

Pentru a realiza acest deziderat s-a propus amenajarea în zona inferioară (parter şi subsol) a unor spaţii destinate publicului, iar în cea superioară (etaj şi mansarde) a unor spaţii de cazare. La ultimul nivel, cel al învelitorii, s-a propus un spaţiu tip “lounge”: o terasă neacoperită.

Astfel, structura existentă a corpului din faţă, primele 3 travei dinspre strada Franceză, de la numerele 40 şi 42 va fi păstrată şi consolidată. Imobilul de la nr. 38 se va desfiinţa integral, păstrându-se doar elementele valoroase (faţada spre str. Franceză şi calcanul spre nr. 36). Intervenţia asupra acestor trei imobile care vor funcţiona împreună, este o intervenţie de consolidare şi remodelare cu păstrarea faţadelor dinspre strada Franceză şi a elementelor valoroase ale acestora, precum şi intervenţii de reamenajare şi mansardare a podului existent, parţial pe două nivele, astfel încât calcanele laterale vor fi închise.

Toată această intervenţie se face în specificul zonei, cu respectarea configuraţiei acoperişului, a pantelor şi volumetriei acestuia.

Mansarda va avea o structură uşoară din ferme de lemn de tip “mitek” şi compartimentări din gips carton. Accesul în această zonă se va face prin intermediul scării din beton armat, aflată în nodul rigid din diafragme din mijlocul construcţiei.

Din punct de vedere arhitectural şi al intervenţiilor de restaurare, se va reface zidăria degradată în câmp şi la elementele verticale decorative – pilaştrii adosaţi la peretele faţadei, se vor curăţa rosturile din mortar degradat şi se vor reface rosturile cu mortar conform reţetă iniţială sau compatibilă cu mortarul iniţial folosit,- se va menţine poziţia şi dimensiunea golurilor iniţiale,  se va restaura unde este posibil şi respectiv înlocui tâmplăria existentă, se vor restaura şi reface toate elementele decorative în baza studiilor istorice, iar acolo unde există informaţie se vor recompune conform materialelor existente

Din punct de vedere funcţional la subsol, în zona istorică găsită valoroasă (zona cu bolţi a vela) se va amenaja un restaurant, iar în partea dinspre Splai se va amplasa bucătăria, spaţiile tehnice şi centrala termică. Grădina dinspre spate, spre Splai va fi folosită ca terasă de vară, accesul făcându-se direct de la nivelul parterului. La parter, în numărul 42 se va amenaja o ceainărie/cafepedie, iar 38 şi 40 vor funcţiona împreună, tot ca restaurant. În partea din spate se va construi o scară nouă, lăsând posibilitatea extinderii unei legături către corpul care se doreşte a fi construit pe viitor, spre Dâmboviţa. Similar, la etaj va funcţiona tot un restaurant, iar în corpul de la nr. 42 cazare cu regim hotelier. Între parter şi etaj înălţimea generoasă a spaţiilor a permis amenajarea unui nivel de supantă, unde se vor extinde spaţiile de la parter (ceainărie/cafepedie) şi amenaja spaţii tehnice, administrative (în nr. 42 spre Splai).

La mansarda 1 şi 2 se vor amenaja spaţii de cazare în regim hotelier, camere de 3, 2 sau 1 persoană care pot fi folosite şi ca apartamente (în funcţie de configuraţia spaţială). Fiecare cameră va fi dotată cu grup sanitar propriu, iar o parte vor beneficia şi de acces la terase cu vedere spre strada Franceză sau spre Dâmboviţa. Deasupra casei de scară nou create se va amenaja o seră cu structură metalică uşoară şi sistem propriu de colectare a apelor pluviale, pentru irigarea vegetaţiei dinăuntru.

Un aspect important al acestui proiect a fost dorinţa beneficiarului de a crea un spaţiu de ultimă oră. Entuziasmul şi capacitatea sa de adaptare, au constat o provocare pentru echipa de proiectare, care a trebuit să supravegheze îndeaproape şantierul. Urmărirea execuţiei şi modificările multiple, poate caracteristice unui obiect aflat în miezul unui mediu atât de efervescent (centrul vechi) au condus în cele din urmă la decizia de a reproiecta şi reautoriza toate schimbările. Câteva dintre schimbările fundamentale au fost transformarea spaţiilor de locuire (garsonierele şi apartamentele) în spaţii de cazare, fiind mai adaptabile cerinţei pieţei şi dinamicii urbane locale. Au mai fost introduse o serie de spaţii (la supantă) şi s-a decis creerea unui spaţiu special de tip lounge, la nivelul învelitorii, ca un plus pentru cei care doresc o belvedere în această zonă, deschisă atât spre ţesutul istoric, cât şi spre centrul civic nou creat.


Nu în ultimul rând, poate una dintre provocările cele mai mari ale proiectului a fost restaurarea şi reabilitarea faţadei istorice dinspre strada Franceză. Pentru acest lucru s-au folosit materiale aflate în arhive, studii istorice, fotografii de epocă, dar şi elemente originale care s-au regăsit la faţa locului, după care s-au turnat piesele noi.

 

simulare nocturna

FOTOGRAFII DE SANTIER:

 

arhitectură: arh. ing. Aurora TÂRȘOAGĂ  şef proiect complex; arh. stagiar Marko PUDAR; arh. stagiar Alexandru Ioan SPATARIU; arh. stagiar Radu FLOREA; arh. stagiar Veneta ZHECHEVA; structură: prof. dr. ing. Mircea CRIȘAN, ing. Vlad PETRESCUinstalaţii: S.C. ADDICT-INVEST S.R.L.